Asigurarea roadei culturilor agricole

 
 

Obiect al asigurării: riscurilor de producție sunt interesele patrimoniale legate de obținerea recoltei culturilor agricole, de creșterea animalelor și păsărilor, de întreținerea familiilor de albine și de producerea peștilor.

Se asigură riscurile de producție în agricultură (cu acordarea de subvenții, conform prevederilor Legii 243-XV din 08.07.2004 și\sau fără subvenții), care conduc la distrugerea parțială sau totală a recoltei culturilor agricole, plantațiilor multianuale, animalelor, pasărilor, familiilor de albine și peștilor.

Nu pot fi supuse asigurării:

a).  recolta culturilor agricole care, fiind cultivate pe parcursul a 3 şi mai mulţi ani, nu au rodit;

b).  recolta plantaţiilor multianuale care, fiind în fază de fertilitate, nu au rodit în ultimii 5 ani;

c).  animalele bolnave, precum şi animalele care se află în zona de carantină;

d) pierderile provocate de scăderea calităţii producţiei agricole sau de reducerea preţurilor acesteia.

Riscurile în cazul asigurării recoltei culturilor agricole:

  • Secetă excesivă;
  • Căderi de grindină;
  • Ploi torențiale (spălarea semănăturilor);
  • Inundații;
  • Temperaturi scăzute sub limita biologică de rezistență a plantelor;
  • Furtuni de praf (suflarea semănăturilor);
  • Polignirea culturilor agricole, în rezultatul vânturilor puternice (furtunilor) însoțite de ploi torențiale;
  • Incendierea spicoaselor;
  • Bolile și atacul vătămătorilor plantelor.

Culturile agricole pentru care se admite subvenționarea primelor de asigurare sunt următoarele: grîu şi orz de toamnă şi de primăvară, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, tutun, legume, cartofi, rapiţă, soia, plantaţii multianuale (vii, livezi, pepiniere viticole şi pomicole, plantaţii de levănţică, de trandafir şi de şerlai), precum şi pentru recolta de struguri şi fructe.

Remarcă: Riscurile supuse asigurării și culturile agricole pentru subvenționarea cărora se utilizează sursele Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli se aprobă anual prin Hotărâre de Guvern.

Riscurile în cazul asigurării plantațiilor multianuale:

-căderi de grindină (căderi la suprafaţa solului a boabelor de grindină cu diametrul de 5 şi mai mulţi milimetri, puterea de cădere a cărora se intensifică dacă căderile sunt însoţite de ravagii de vînt cu viteza de 50 şi mai mulţi кilometri pe oră);

-îngheţuri de iarnă (scăderea temperaturii sub limita biologică de rezistenţă a plantaţiilor multianuale, cînd în perioada iernii (din luna decembrie pînă la 1 aprilie) temperatura aerului coboară mai jos de -20 oC şi se menţine la acest nivel pe parcursul a 1-2 zile la rînd).

Riscurile care sunt cuprinse în asigurarea animalelor, pieirea (pierderea) sau sacrificarea în rezultatul:

  • bolilor,
  • furtunii,
  • grindinei,
  • inundaţiei,
  • răcirii excesive,
  • traumelor,
  • precum şi sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicaţiilor serviciului veterinar de stat.

Remarcă:
– Acoperirea de asigurare nu se extinde asupra cazurilor când pieirea sau sacrificarea de necesitate a animalelor (păsărilor) s-au produs din cauza acţiunilor premeditate ale Asiguratului, membrilor familiei lui, altor persoane, cărora Asiguratul le-a încredinţat îngrijirea animalelor (păsărilor).
– Acoperirea de asigurare nu se extinde în cazurile cînd pieirea sau sacrificarea de necesitate a animalelor (păsărilor) s-au produs din cauza asfixierii sau înecării animalelor, din cauza deconectării utilajului electric, a apeductelor, sistemelor de preparare şi transportare a hranei pentru animale, dacă toate acestea nu s-au produs în urma calamităţilor naturale. Nu se achită despăgubiri şi la asfixierea animalelor (păsărilor) ce a fost produsă de otrăvirea cu monoxid de carbon în rezultatul deteriorării cablurilor electrice, de la gazele naturale, în urma descompunerii băligarului (otrăvire cu amoniac).
– Nu se consideră producerea riscului asigurat, dacă acesta s-a produs din cauza unei defecţiuni de găurile de pardoseală, şocului electric, sau spargerea conductelor.
– Furtul animalelor (păsărilor) nu este recunoscut drept caz de asigurare în cazul în care acesta a avut loc în timp ce animalele (pasările) au fost lăsate libere fără supraveghere (la păscut), precum şi în cazurile în care s-a stabilit dispariţia completă a animalelor (păsărilor).